Cum influenteaza vremea determinarile de zgomot

Clientul dorește raportul până săptămâna viitoare, iar dvs. așteptați condițiile meteorologice adecvate pentru a putea face măsurătorile. În practică, cerințele meteorologice sunt adesea dificil de îndeplinit, mai ales dacă aveți un termen limită. Nu este de mirare că cerințele meteorologice sunt uneori trecute cu vederea.

O serie de factori meteorologici și atmosferici, care variază în funcție de timp, se vor combina pentru a influența propagarea sunetului. De fapt, pentru orice punct de măsurare dat, rezultatul măsurat depinde de condițiile meteorologice din momentul efectuării măsurătorii.

Sprijinit de măsurători pe teren, acest articol oferă o privire practică asupra efectului condițiilor meteorologice asupra nivelurilor de zgomot, pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanța meteorologiei în măsurătorile de zgomot.

 

Explicarea propagării zgomotului

Zgomotul este, în esență, o undă sonoră care, dacă este izotropă, va radia în mod egal în toate direcțiile dinspre sursă. Nivelurile de zgomot scad pe măsură ce crește distanța dintre sursă și receptor, din cauza dispersiei geometrice.

Fără nicio formă de variație atmosferică, sunetul va scădea cu 6 dB la dublarea distanței. Această lege este valabilă până când factorii, descriși mai jos, încep să influențeze propagarea.

Distanța de la sursă la receptor

Cel mai important factor care trebuie luat în considerare este distanța de la sursă la receptor. Pentru multe evaluări ale zgomotului în aer liber, receptorii sensibili la zgomot sunt relativ aproape de sursa de zgomot și, în acest caz, factorii meteorologici vor avea un efect neglijabil.

Dar cât de aproape este aproape? Nu există o regulă precisă, dar standardul ISO 1996-2:2007 oferă o formulă și un tabel pentru a calcula incertitudinea rezultată, în funcție de înălțimea sursei și a receptorului și de distanța sursă-receptor.

Viteza și direcția vântului în timpul măsurătorilor

Viteza și direcția vântului, chiar și pe perioade scurte, sunt factori importanți care afectează măsurătorile.

Vântul care suflă dinspre sursa de zgomot spre locul de măsurare crește nivelurile, iar cu cât vântul este mai puternic, cu atât mai mare este efectul, până când vântul devine atât de turbulent încât vântul însuși devine sursa dominantă de zgomot. Prin urmare, legislația stabilește limite și face recomandări cu privire la viteza și direcția acceptabilă a vântului.

 

Gradiente de vânt și niveluri sonore divergente

Gradientele de vânt sunt cauzate de frecarea dintre sol și vânt. Astfel, viteza vântului crește odată cu altitudinea, curbând traiectoria sunetului pentru a-l “concentra” pe partea dinspre vânt, creând o “umbră” pe partea dinspre vânt a sursei.

În direcția vântului, nivelul poate crește cu câțiva decibeli, în funcție de viteza vântului. Dar atunci când se măsoară în direcția vântului sau în partea laterală a vântului, nivelul poate scădea cu peste 20 dB, în funcție de viteza și distanța vântului. Acesta este motivul pentru care este preferabilă măsurarea în direcția vântului – abaterea este mai mică, iar rezultatul este un “caz cel mai rău” conservator.

 

Gradientele de temperatură și propagarea sunetului

Gradientele de temperatură din atmosferă au, de asemenea, un impact asupra propagării sunetului pe distanțe lungi. Într-o după-amiază însorită obișnuită, aerul este cel mai cald în apropierea solului, temperatura scăzând odată cu altitudinea. Acest lucru face ca undele sonore să se refracteze în sus, departe de sol, și are ca rezultat niveluri de zgomot mai scăzute la poziția ascultătorului. Seara, acest gradient de temperatură se va inversa, rezultând temperaturi mai scăzute în apropierea solului. Această condiție, adesea denumită inversiune de temperatură, va face ca sunetul să se curbeze în jos, spre sol, și are ca rezultat niveluri de zgomot mai ridicate la poziția ascultătorului.

La fel ca și gradienții de vânt, gradienții de temperatură pot influența propagarea sunetului pe distanțe mari.

“Efectul gradienților de temperatură: scenarii tipice de zi și de seară. Zgomotul ambiental, Brüel & Kjær 2001”

 

Atenuarea atmosferică și frecvența

Toată lumea a auzit un concert de la o distanță mare: frecvențele înalte se atenuează și doar un bas înăbușit domină sunetul rămas. Atenuarea atmosferică este un factor fizic care modifică conținutul de frecvență al sunetului în aer.

Figura de mai jos ilustrează acest efect. În marea majoritate a evaluărilor de mediu, având în vedere distanțele și frecvențele implicate, acest factor este neglijabil.

“Atenuarea sunetului în aer în funcție de distanță și frecvență. Zgomotul ambiental, Brüel & Kjær 2001”.

 

Temperatura și umiditatea în măsurătorile de sunet

Temperatura și umiditatea afectează măsurătorile de sunet. La o temperatură fixă de 15ºC, o scădere a umidității relative de la 80% la 20% ar scădea nivelul sonor la un ascultător aflat la 800 m de sursa de zgomot cu 3 dB (la 1000 Hz). Deși umiditatea se modifică lent, acesta este un factor care afectează repetabilitatea măsurătorilor.

Fixând umiditatea relativă la 80%, o creștere a temperaturii de la 15 ºC la 30 ºC ar reduce nivelul sonor la 800 m de la sursa de zgomot cu 3 dB (la 1000 Hz). Variații de temperatură de acest ordin de mărime nu sunt neobișnuite pe parcursul unei perioade de 24 de ore.

Standardele naționale pot varia în ceea ce privește modul în care trebuie tratat efectul condițiilor meteorologice în măsurătorile zgomotului ambiental, așa că consultați standardele locale pentru mai multe informații.